Fericire sau iubire

Cred că e normal ca fiecare om să își caute fericirea în tot ceea ce face și lângă persoanele potrivite. Da, cam așa e gândirea ta și a mea și a oricui, sigur. La început când copil ești, visezi la fericirea cea mai pură a razelor de soare, a soarelui, a minunii ploii, a nebuniei unei dimineți în care te trezesc sunetele rândunelelor și când soarele abia răsare. Căci ești copil, ești pur și fericirea ta este la fel de pură, o cauți în orice este cu adevărat frumos. 

Dar cu timpul toate se schimbă, crești, îți faci prieteni pe afară, prin fața blocului sau pe la școala. Descoperi o altfel de fericire, oferită de comunicare, schimbul de idei sau de stări. Descoperi ca ai anumite simțuri, anumite sentimente, anumite moduri de a le face să fie mai frumoase, mai roditoare. 

Tot ceea ce faci tu de fapt este să descoperi lumea, misterele pe care ea le ascunde și tot ceea ce e mai frumos și misterios. 

Crești, căci timpul nu ține cont de dorințele tale de a rămâne într-un anumit moment și de a îl trăi veșnic, ele pot fi doar clipe de fericire, de iluzie, de trăire. 

Dar tu prin tot ceea ce faci cauți să descoperi fericirea, nimic mai mult, așa cum o poți înțelege tu și cum te poți tu bucura de ea. 

Desoperi noi moduri de a simți fericirea de fapt, nu e nimic diferit ci o nouă modalitate de a descoperi ceva ce ai cunoscut de la început. 

Iubești tot ceea ce te înconjoară, iubești natura, iubești florile, copacii, soarele, iarba, vântul și ploaia. 

Descoperi apoi la tinerețe sau poate din adolescență un alt mister al iubirii sau al fericirii, sentimentul dragostei față de un băiat, care poate simte la fel pentru tine. Aici e vorba de o iubire adolescentină, inocentă, pură, fără nici o intenție ascunsă, ci o altfel de fericire. 

Apoi timpul trece, trec si sentimentele, se transformă, călătoresc spre altceva, spre un alt ideal, spre o altă închipuire a fericirii iubirii cunoscute acum. 

Și da, ți se va întâmpla să te îndrăgostești de mai multe ori căci poți căuta sau găsi în respectiva persoană iluzia a ceea ce căutai, siguranța pe care ți-o oferă, afecțiunea, tandrețea ori protecția. 

Dar toate aceste sentimente se transformă, vor să călătorească atunci când nu își mai simt locul lângă sentimentele persoanei iubite, și se poate întâmpla ca în timpul acestei călătorii cineva să le observe, să le vadă și să fie atras de ele, să le dorească lângă el. 

Deseori se poate întâmpla asta. 

Și iată cum se poate transforma fericirea și iubirea, ea poate să crească, să călătorească și să se transforme în dorința de a deveni ceva mai mult, de a semnifica ceva, de a fi văzută și dorită de acel cineva pe care toată viața l-ai aștepta. 

Fericirea este atunci când iubești iar atunci când iubești ești fericit, deci nu poți separa niciodată fericirea de iubire căci ele nu pot exista una fără cealaltă așa cum nu pot exista nici două suflete pereche despărțite.